Evolutia lui Luca  a fost normala pana la varsta de 1 an ,era un copil vesel, spunea cateva cuvinte, facea pa cu mana, accepta contactul fizic. Dupa 1 an a inceput sa aiba probleme foarte mari cu somnul noaptea, era foarte capricios la mancare si vomita de fiecare data cand simtea bucati mai mari de mancare, manca numai pasat, limbajul a disparut complet, nu mai facea pa, nu vroia sa coopereze in jocuri si nici cand incercam sa ne jucam cu el sau sa-l invatam ceva, nu executa comenzi simple. La 1 an si 7 luni a aparut si prima suspiciune ca ar avea autism din partea pediatrei lui careia i s-a parut ca nu raspunde cand e strigat dar noi am amanat sa mergem la un medic specialist deoarece acasa el raspundea atunci cand era strigat ,avea contact vizual, nu se izola de copii si chiar cauta compania lor , era foarte afectuos cu noi. La varsta de 2 ani si 5 luni s-a produs lucrul de care ne temeam cel mai mult, a inceput sa se izoleze, sa evite contactul vizual si cel fizic , nu constientiza deloc absenta noastra ci pleca cu oricine. Citind pe internet marturisiri postate de parintii care au copii cu autism mi-am dat seama ca Luca are multe dintre aceste caracvteristici. Am consultat ulterior 3 medici specialisti care au pus diagnosticul de autism infantil mediu. Atunci a inceput si lupta noastra pentru a-l recupera si am hotarat sa ne mutam in Bucuresti pentru a obtine cele mai bune rezultate posibile cu el.

A inceput terapia ABA la 2 ani si 11 luni si la inceput a avut progrese foarte bune insa a a inceput sa aiba regrese si dupa 6 luni am hotarat sa schimbam echipa deoarece nu eram multumiti de implicarea celei cu care colaboram. Asa am ajuns sa o cunosc pe Monica Manastireanu care nefiind disponibila in acel moment ne-a recomandat-o cu incredere pe Ermina Popescu. Am acceptat propunerea ei si nu regretam nici o clipa ca am facut-o. Ermina Popescu este o persoana foarte sufletista si s-a implicat din prima clipa in recuperarea lui Luca luand cele mai bune decizii in procesul terapeutic.

Echipa a fost completata apoi de terapeuta Roxana Serban (Limisca) care a fost alaturi de noi timp de 2 ani si 4 luni si careia-i multumesc pentru rabdarea si implicarea de care a dat dovada in procesul terapeutic al copilului nostru. Aceasta sub indrumarea Erminei Popescu a facut ca Luca sa treaca peste blocajul in care era si sa inceapa sa achizitioneze din nou , asa a invatat sa arate si sa denumeasca obiecte, culori, forme, actiuni, emotii, animale, sa plaseze obiecte pe/sub/in, intelege notiunile de lung-scurt, mare-mic, fata-baiat, plin-gol, sa numere, a invatat pronumele, sa povesteasca pe obiect, a deprins mersul la toaleta , sa se imbrace /dezbrace singur, sa picteze/ coloreze, sa mearga pe bicicleta cu roti ajutatoare iar dintr-un copil non-verbal a inceput sa emita cereri spontane: mama, mi-e foame/ sete, cere la baie, cere obiecte sau alimente cand isi doreste, face o alegere cand i se cere: vreau sa mananc x, raspunde la intrebari sociale gen cum te cheama/ cati ani ai , etc .

Toate acestea nu ar fi fost posibile fara ajutorul acestei echipe minunate pe care o recomand cu caldura si altor parinti care vor sa inceapa un proces terapeutic spre a-si recupera copilul . Desi copilul nostru mai are inca multe de invatat suntem increzatori in potentialul lui si in deciziile pe care Ermina Popescu le va lua in continuare in procesul de recuperare si ne consideram norocosi ca am intalnit-o.

Septembrie 2015